Regiune

Chania este situată în Creta, cu 1,8% din teritoriul național și 1,7% din totalul terenurilor agricole ale țării. Economia sa este dependentă de sectorul agricol și de servicii, în special de turism și comerț. Culturile pomicole acoperă aproape 85% din terenurile agricole, măslinii reprezentând 90%, iar citricele 7% din totalul suprafeței agricole acoperite de culturi pomicole.

Cultivarea de avocado acoperă doar o suprafață mică (nu depășește 1,3% din totalul terenurilor cultivate cu plante pomicole), dar în ultimii ani s-a extins în mod spectaculos, chiar și în zonele marginale. Extinderea rapidă a producției de avocado, combinată cu provocările locale legate de schimbările climatice și cu importanța sa financiară tot mai mare la nivel global, a făcut ca explorarea acestei inovații să fie interesantă și să merite.

Principalul obiect de interes al studiului

Studiul s-a axat pe rolul actorilor locali AKIS și pe interacțiunile dezvoltate între cultivatorii de avocado, care au vizat schimbul de informații și cunoștințe pe parcursul procesului de inovare. Sistemul de consultanță din Chania este format din câteva organizații publice și organizații bazate pe fermieri, dar mai ales din numeroase pepiniere și magazine de furnizare de inputuri (agronomi privați).

Inițial, institutele de cercetare au sensibilizat fermierii cu privire la potențialul avocado în regiune. Acestea au fost esențiale în timpul evaluării inovației de către fermieri, atunci când aceștia au căutat îndrumare și informații fiabile pentru a-și sprijini procesul decizional. Influența furnizorilor locali de inputuri ca furnizori de consultanță a crescut după ce fermierii au început să cultive avocado, ceea ce indică o revenire a fermierilor la dependența lor anterioară față de aceștia.

Mai mulți cultivatori de avocado au intrat în legătură directă cu furnizorii de consultanță disponibili, dar mulți alții s-au bazat (uneori exclusiv) pe interacțiunile de la egal la egal cu alți cultivatori. Principala activitate a principalilor furnizori de consultanță a fost implicarea lor într-un grup de lucru informal. Cu toate acestea, această activitate nu a produs rezultate tangibile pentru cultivatorii de avocado din cauza lipsei de sprijin oficial. Percepțiile comune despre agricultură, preferințele personale, prieteniile, legăturile de familie și tradițiile joacă un rol important în relațiile dintre fermierii și consilierii din Chania.

În ansamblu, studiul relevă un decalaj în producerea și adaptarea cunoștințelor relevante, fapt care, în multe ocazii, a condus cultivatorii de avocado la eșecuri repetate ale culturilor din cauza materialului de înmulțire necorespunzător și a practicilor de cultivare incorecte. Furnizorii de consultanță nu au fost întotdeauna în măsură să ofere răspunsuri adecvate la întrebările cultivatorilor, iar seminariile organizate sporadic de către entitățile publice nu au fost suficiente pentru a-i îndruma pe cultivatori către soluții la problemele de cultivare.

Raportul complet (în limba engleză) este disponibil aici – Partea 1 și Partea 2.

Partener și persoană de contact

Universitatea Agricolă din Atena

Alex Koutsouris, koutsouris@aua.gr

Lecții învățate

1. Peisajul consultanței din Chania este fragmentat, cu diverși actori care încearcă să sprijine cultivatorii de avocado și să îmbunătățească cunoștințele relevante, deși cu rezultate mixte. Autoritățile de stat nu au sprijinit în mod consecvent o strategie pentru creșterea producției de avocado. Organizațiile publice de cercetare nu au fost în măsură să producă sau să adapteze cunoștințe fiabile adaptate la nevoile locale. Consilierii individuali și fermierii înșiși s-au sprijinit reciproc prin intermediul rețelelor lor sociale, motivați de nevoia de a supraviețui. Aceste interacțiuni nu au fost suficiente pentru a schimba semnificativ peisajul de consiliere. Acest eșec sistematic se reflectă în faptul că mulți dintre primii adoptatori au abandonat cultivarea avocado, pentru a reveni la aceasta doar atunci când au fost „forțați” de înrăutățirea condițiilor de pe piețele de portocale și de ulei de măsline.
2. Mulți furnizori de consultanță (inclusiv cercetători, autorități și comercianți) au ajuns să recunoască fermierii ca surse valoroase de cunoștințe. Pe de o parte, acest lucru oferă o bază de referință pentru co-crearea de noi cunoștințe prin intermediul unor viitoare proiecte și rețele multi-actor. Pe de altă parte, aceasta presupune: a) angajarea fermierilor în activități de formare continuă pentru a-și îmbunătăți competențele și b) capacitatea tot mai mare a consilierilor de a facilita interacțiunile și fluxul de cunoștințe între actorii implicați.