Regiune

Provincia Flandra de Vest are cel mai mare număr de fermieri din Belgia care sunt organizați în structuri cooperative. În 2013, în Flandra de Vest existau în total 8.678 de întreprinderi agricole și horticole (34,9% din totalul flamand) care foloseau un total de 205.764 de hectare (exact o treime din totalul flamand). Aproape trei sferturi (74,1%) din cele 15,1 milioane de animale din efectivele din Flandra de Vest erau păsări de curte și 23% erau porci. Dimensiunea medie a unităților horticole din regiune a crescut de la 21,8 hectare în 2009 la 24,6 hectare în 2013.

Principalul obiect de interes al studiului

Unul dintre principalele obstacole care trebuie depășite atunci când se promovează inovarea în domeniul agriculturii durabile este faptul că mulți agricultori au dificultăți în a lucra împreună. Studiul s-a axat pe modul în care serviciile de consultanță îi pot ajuta pe fermieri să abordeze această provocare și să înceapă să lucreze împreună, inclusiv să formeze structuri juridice adecvate. O cooperativă este o asociație independentă de indivizi uniți în mod voluntar pentru a-și satisface nevoile și aspirațiile sociale și culturale comune prin intermediul unei întreprinderi deținute în comun și controlate în mod democratic. Cooperativele agricole îi unesc pe fermieri pentru a realiza obiective comune, cum ar fi comercializarea și prelucrarea produselor agricole, achiziționarea și producerea de inputuri sau utilaje agricole sau efectuarea de cercetări.

Cele mai multe cooperative au ca scop creșterea veniturilor membrilor sau facilitarea activității fermierilor individuali, ajutându-i să își conecteze mai bine producția cu piețele financiare, de inputuri agricole, de informații sau de producție. Cooperativa se poate specializa în producție, în furnizarea de servicii sau în marketing. De asemenea, ar putea oferi sprijin în cadrul unora (sau al tuturor) acestor etape diferite. Acest studiu de caz examinează modul în care cooperativele funcționează ca sisteme de consultanță și cum pot ajuta fermierii să înființeze noi cooperative.

Studiul de caz examinează modul în care cooperativele existente își gestionează guvernanța și dacă acestea primesc sprijin din partea consilierilor pentru a consolida această guvernanță. De asemenea, se analizează beneficiile înființării de noi cooperative pentru stimularea inovării. Unii fermieri cred că, dacă ești prea mic pentru a inova pe cont propriu, o poți face împreună.

Raportul complet (în limba engleză) este aici

Partener și persoană de contact

Centrul de sprijin pentru inovare

Stijn Bossin, stijn.bossin@innovatiesteunpunt.be

Lecții învățate

1. Ar trebui făcută o distincție între procesul de aderare la cooperativele tradiționale mari și cel de aderare la cooperativele mai mici, înființate mai recent. Mulți agricultori devin conștienți de cooperativele tradiționale atunci când cresc în fermele lor de familie. Consilierii joacă un rol minim în creșterea gradului de conștientizare a cooperativelor tradiționale și în evaluarea acestora de către fermieri. Aderarea la o cooperativă este „singurul lucru logic de făcut” pentru mulți fermieri flamanzi. Rareori există o evaluare activă a acestei decizii. În puținele cazuri în care există o etapă de evaluare activă, fermierii primesc consultanță de la cooperativele de fermieri prin consiliere individuală, în persoană sau prin intermediul unor ateliere organizate.
2. Consilierii au un rol mai important în cazul cooperativelor mai mici, înființate mai recent. Pionierii care încep o cooperativă au tendința de a căuta cât mai multe informații și sfaturi din diverse surse. Aceștia se întâlnesc și negociază cu reprezentanți ai sectorului privat, ai cooperativelor bazate pe fermieri, ai organizațiilor de mediu, ai birourilor de contabilitate, cu omologi din alte țări etc. Aceiași actori pot juca, de asemenea, un rol în punerea în aplicare a noii cooperative.