Laborator viu: Rotația culturilor între exploatații: Dezvoltarea unor servicii și instrumente de sprijinire a inovației
Comitatul Trøndelag, Norvegia
Obiectivul Laboratorului viu norvegian a fost acela de a sprijini dezvoltarea de metode și instrumente de consiliere care să sprijine cooperarea între fermieri în vederea stabilirii unor rotații de culturi mai diverse – atât în ferme individuale, cât și „partajate” între ferme – prin includerea unor combinații mai diverse de diferite tipuri de culturi de cereale, pășuni temporare (semănate), cartofi și/sau legume.
Context, temă și grup țintă
| Laboratorul viu a fost integrat ca parte a unui proiect de rotație a culturilor organizat de Serviciul norvegian de extensie agricolă Trøndelag (o cooperativă deținută de fermieri). Principalele grupuri țintă au fost consilierii din cadrul cooperativei, precum și fermierii din regiune. |
| Comitatul Trøndelag este situat în centrul Norvegiei și este una dintre cele mai importante trei regiuni agricole din țară, cu un total de 5 600 de ferme. Creșterea laptelui și producția de cereale sunt cele mai frecvente activități agricole. O proporție semnificativă (31%) din terenul arabil al comitatului este utilizată pentru producția de cereale, cu rotații de culturi specializate care includ, de obicei, 85% orz, 10% ovăz și 5% grâu. Suprafețe mici de teren arabil sunt, de asemenea, folosite pentru cartofi și legume. |
| Rotația culturilor în fermele individuale din regiune a avut tendința de a deveni foarte specializată și, în unele cazuri vorbim de simple monoculturi. Este nevoie de o rotație mai diversificată a culturilor pentru a) a îmbunătăți fertilitatea solului, sănătatea plantelor și randamentele; b) a reduce nevoia de îngrășăminte și pesticide (și, prin urmare, costurile) și; c) în consecință, pentru a produce beneficii economice pentru fermieri. O opțiune pentru introducerea unor culturi suplimentare în rotație este cooperarea între ferme vecine, în special în cazul în care vecinii sunt specializați în culturi complementare. |
| De exemplu, un agricultor specializat în cultivarea orzului și a cartofilor, situat lângă o fermă producătoare de lactate, ar putea introduce în rotația sa o cultură de iarbă pentru însilozare, în timp ce vecinul său a semănat orz sau cartofi pe unul sau mai multe dintre câmpurile sale de iarbă în aceeași perioadă. |
Partener și persoană de contact
Ruralis
Egil Petter Stræte,
egil.petter.strate@ruralis.no
Gunn-Turid Kvam,
gunn.turid.kvam@ruralis.no
Ruralis colaborează cu Serviciul borvegian de de extindere agricolă Trøndelag (Astrid Johansen, astrid.johansen@nlr.no)
Povestea Laboratorului viu
Laboratorul viu a început în toamna anului 2017. Activitățile inițiale ale Laboratorului viu s-au axat pe stabilirea comunicării, pe construirea încrederii și pe organizarea rutinelor de lucru în cadrul Proiectului de rotație a culturilor în care era integrat Laboratorul viu
| Au fost dezvoltate trei ‚dialoguri’ principale între fermierii, consilierii și cercetătorii participanți: Primul dialog a avut loc între consilieri și fermieri. Consilierii au contactat grupuri de fermieri cu experiență în rotația culturilor, cu scopul de a învăța de la aceștia. Cel de-al doilea dialog a avut loc între cercetători și fermieri. În cadrul interviurilor personale și al grupurilor de discuții, cercetătorii au aflat care sunt cele mai potrivite condiții de cooperare cu fermierii și au discutat elementele potențiale ale unui nou serviciu de consiliere. Cel de-al treilea dialog a avut loc între consilieri și cercetători, în cadrul unor întâlniri pentru a) a împărtăși cunoștințele și experiențele dobândite în urma dialogurilor purtate cu fermierii; b) a reflecta asupra acestor experiențe și; c) a discuta idei și concepte pentru un nou serviciu de consiliere agricolă. |
| Din nefericire, elementul de co-creație al Laboratorului viu a fost întârziat și nu a fost finalizat pe deplin. Acest lucru s-a datorat mai multor factori: Proiectul de rotație a culturilor a fost supus unei reorganizări care a implicat un nou proprietar, un nou lider de proiect și o reducere a bugetului și a activităților. Acest lucru a avut, de asemenea, un impact asupra Laboratorului viu. Lipsa generală de cunoștințe și de experiență în ceea ce privește metodologia Laboratorului viu a limitat progresul în ceea ce privește punerea în aplicare a acesteia. Consilierii agricoli și cercetătorii au fost ocupați cu alte sarcini și nu au fost întotdeauna capabili să se implice în Laboratorul viu. Laboratorul viu a început bine și toți participanții au avut timp suficient pentru a se cunoaște reciproc și pentru a dezvolta deschiderea și încrederea necesare. Cu toate acestea, restricțiile Covid-19 din martie 2020 au oprit laboratorul înainte ca procesul de co-creare să se poată finaliza. |
Lecții învățate
| Existența unei probleme sau a unei oportunități Participanții la un Laborator viu trebuie să recunoască faptul că un lucru reprezintă o problemă sau că există o oportunitate de exploatat. Fără o astfel de recunoaștere, nu există nici o bază pentru înființarea unui laborator viu și nici o motivație pentru a se implica în el. |
| Parteneriat și cooperare Participanții la un laborator viu trebuie să recunoască faptul prin cooperare între diverși parteneri se poate identifica o soluție la o problemă sau a profita de o oportunitate. Un Laborator viu nu trebuie să implice neapărat un parteneriat amplu cu mulți participanți, dar în unele cazuri acest lucru va fi necesar. |
| Motivare, implicare și însușire Participanții trebuie să își însușească procesul Laboratorului viu. Fără această implicare, este dificil să coopereze și să progreseze. Prin urmare, un Laborator viu trebuie să fie realist și să fie conceput/gestionat pentru a răspunde nevoilor reale ale participanților. În cazul în care lipsește motivația, poate fi necesară adaptarea Laboratorului viu și concentrarea asupra unor nevoi mai relevante. În mod ideal, finanțarea ar trebui să fie asigurată înainte de a începe, astfel încât participanții să știe că au un buget. Toate activitățile care se așteaptă să fie susținute de acest buget ar trebui să fie bine definite. |
| Facilitare și cooperare Un Laborator viu are nevoie de sprijinul unui facilitator care să aibă competența și independența necesare pentru a asista participanții, inclusiv pe cei care și-au asumat responsabilitatea de a se ocupa de muncă și/sau de a conduce procesul. Încrederea reciprocă este esențială pentru o cooperare eficientă cu un facilitator. |
| Serviciul de consiliere Crearea unui serviciu de consiliere pentru a sprijini cooperarea între fermieri în vederea stabilirii unor rotații de culturi mai ‚comune’ între ferme a fost complexă și dificilă. Consilierii au avut nevoie de: a) cunoștințe tehnice interdisciplinare despre diversele sisteme de rotație a culturilor pe care le ajutau să le dezvolte; b) abilitățile și experiența necesare pentru a stabili și desfășura activități de consiliere în grup; și c) competențe și instrumente specifice pentru a facilita procesele de co-creare. |
More info about the Norway Living Lab (in English)
Practice Abstract 44 – How to make a Living Lab work in an agricultural advisory service
Practice Abstract 50 – Factors delaying co-creation and progress of a Living Lab
Info on Ruralis website:
- https://ruralis.no/en/2018/03/06/living-lab/
- https://ruralis.no/en/2017/01/13/new-eu-project-will-contribute-to-increased-knowledge-and-better-farm-advice-in-european-agriculture/
Blog post on AgriLink website: